Here we go again...

Da, asa e...here we go again. A fost vazuta ca o salvare la inceput, a adunat o puzderie de sentimente pe parcurs si s-a terminat brusc, sec si dureros. Mereu am crezut ca asa ceva nu se poate intampla. Cel putin nu mie. Dar uite ca m-am inselat si din cauza asta m-am cam ars, chiar rau de tot. Unde vreau in cele din urma sa ajung? Ei bine, la cum pot disparea sentimentele dintre 2 persoane intr-o clipita, atat de repede incat iti e greu sa realizezi ce s-a intamplat de fapt. Imi aduc aminte si acum prima atingere, primul sarut, pria privire schimbata cu acea persoana speciala pe care nu cred ca va reusi cineva prea curand sa o inlocuiasca. CIne s-ar fi gandit atunci unde se va ajunge si ce o sa se intample? Eram atat de fericit...simteam iar acele emotii; reusisem sa le traiesc din nou.Dupa mult timp am zambit din nou cu adevarat, din suflet...dupa mult timp am redevenit eu. Multe s-au petrecut pe parcursul a aproape doi ani - lucruri frumoase, dar si rele- care au avut un impact destul de puternic asupra acestei prime stari, dar care n-au reusit totusi niciodata sa faca sentimentele sa dispara. Nu, niciodata. Si probabil ca nici pe viitor nu va reusi ceva sa schimbe asta si EA nu va fi niciodata uitata. Chiar daca uneori uitam sa aratam ce simtim, asta nu inseamna ca nu mai exista aceste sentimente. Da, v-ati prins...vorbesc de dragoste:) Acea iubire frumoasa care oricum ar fi, te face sa te simti bine, care iti asigura acea stare placuta ca exista cineva caruia ii pasa de tine. Dar s-a dus... nu mai e. Tot ce a ramas sunt vorbe reci, impersonale...care nu fac decat sa sape rani adanci in suflet si in amintirea a ceea ce a fost candva. "A fost"... un trecut frumos cu un prezent trist. Asta e tot... Ar mai fi doar un : "Te iubesc!"